Jurnal de festival

JURNAL DE FESTIVAL 12. 
 JURNAL DE FESTIVAL 11.

Ei, nici nu știu cu ce să încep: să comentez spectacolul „Sacheon-Ga”, jucat aseară în Festivalul Interferențe, sau să vă citez din animatele discuții de azi-dimineață cu Jaram-Lee, interpreta spectacolului, la fel de fermecătoare și în ipostază „civilă” cum a fost în cea scenică...

Hai să fac un puzzle. :) Compania Pansori Project ZA din Coreea de Sud a jucat la Cluj, pentru a doua oară, un spectacol „pansori”, după o piesă a lui Brecht. Acum doi ani, spectacolul s-a numit Ukcuk-Ga (după „Mutter Courage”); acum el e „Sacheon-Ga”, după „Omul cel bun din Seciuan”.

JURNAL DE FESTIVAL 10.

Despre lucrurile mai puțin cunoscute ale montării spectacolului Victor sau copiii la putere și despre miza din Fractalicious! a vorbit azi-dimineață la discuția cu creatorii celor două producții.

Victor sau copiii la putere (Teatrul Maghiar din Cluj, regia: Silviu Purcărete) este deja un spectacol cu „istorie” în România, prezentat în diverse festivaluri multipremiat, dezbătut, evaluat, apreciat sau controversat. N-o să-l mai analizez și eu; prefer să vă transmit mărturiile celor trei actori prezenți la discuții, Csilla Albert, Andrea Vindis și Levente Molnár, despre cum s-a născut spectacolul.
JURNAL DE FESTIVAL 9. 

Nu e contradictoriu titlul de mai sus, ci încearcă să rezume cele două spectacole ale zilei de ieri din Interferențe: Kafka Project și Cel care închide noaptea - primul poznaș, al doilea dureros de ofensiv. 
JURNAL DE FESTIVAL 8.

Pippo Delbono e un histrion încăpățânat. A spus-o la discuțiile de aseară, dar a demonstrat-o și în spectacol-concertul său cu Alexander Bălănescu, „Amore e carne”. E încăpățânat pentru că, deși știe și o afirmă că poezia nu prea mai e la modă în spațiul public, el continuă să recite poeme pe scenă, în spectacole nu lipsite de patimă, de dramatism, de elegie, de melancolie, de imaginație.

JURNAL DE FESTIVAL 7.

M-au pus într-o stare destul de elegiacă, atunci când le-am văzut, cele două spectacole jucate ieri și la Interferențe: „Noul locatar” montat de Tompa Gábor la Nottara și „Însemnările unui nebun” făcut de Felixa Alexa la ArCuB.
N-am văzut spectacolele succesiv, ci la date și în contexte diferite, însă după îndelungile discuții de azi despre amândouă, am realizat că ele seamănă foarte bine în spirit, deși sunt foarte diferite în contur scenic.
JURNAL DE FESIVAL 6.

Da, da, nu vă mirați de cuvântul de mai sus (pe care l-am inventat chiar acum, gândindu-mă la spectacolele de ieri din Festivalul Interferențe). „Paysage inconnu” și „Caravaggio Terminal” se integrează foarte bine în formula din titlu; ambele sunt producții de mare rafinament estetic, experimental-sincretice, „grele” (așa cum se zice „muzică grea” în raport cu „muzica ușoară”), adică foarte atent articulate și având la bază câte un proiect asumat de echipele de creatori.
JURNAL DE FESTIVAL 5. 

Recunosc, recunosc. Recunosc că am fost cârcotaș-intrigat la începutul spectacolului lui Declan Donnellan cu „Ubu rege” (Compania Cheek by Jowl, Marea Britanie), iar la sfârșit îmi venea să strig „Bravo!” sau să ovaționez, ca mulți din cei vreo mie de spectatori din sala Teatrului Național, entuziasmat de această excepțională „năzbâtie” teatrală. La acest „Ubu” se râde cu sughițuri, dar nițică piele de găină nu lipsește, așa cum se cade unei parabole deloc nevinovate, deși „povestea” este, în planul ei semantic imediat, o parodie domestică. Aparent.
JURNAL DE FESTIVAL 4.

Două spectacole create după tiparele realității, dar „aruncate” de creatorii lor într-un univers ficțional care construiește (și) alte semnificații au fost în „Interferențe”, ieri, „Cântecele lui Wilhelm” și cine-concertul „Paper Music”.
 
JURNAL DE FESTIVAL 3.

„Mărturiile corpului”, tema Interferențelor din acest an, mi-a venit subit în minte pe când îmi ordonam ideile pentru textul ăsta despre spectacolul „The End” de la Babilonia Teatri (Italia).
JURNAL DE FESTIVAL 2.

...este singurul evreu din opera lui Shakespeare? În perioada când celebrul englez scria Neguțătorul din Veneția regina Elisabeta poruncise ca toți evreii să locuiască într-un ghetou, zice-se că pentru a „controla” fluxul banilor pe care aceștia îl împrumutau cu dobândă.
JURNAL DE FESTIVAL 1. 

Într-o reclamă radio, un zornăit metalic e urmat de replica: „Vă prezentăm sunetul cel mai plăcut urechii umane: sunetul banilor”. În rama acestei propoziții sordid-cinice se plasează, cred, dezbaterea asupra spectacolului care a deschis aseară Festivalul Interferențe: Un dușman al poporului de Ibsen, în regia lui Thomas Ostermeier (Schau
bühne am Lehniner Platz, Germania).

Urmărește-ne

            

Calendarul festivalului

Noiembrie – Decembrie 2014

Blogul festivalului

Ca un disk-image în spatele căruia am dori să fim driveri.

Video

ORGANIZATOR
EVENIMENT FINANȚAT DE
 
SPONSOR PRINCIPAL
CU SPRIJINUL
 
SPONSORI
 
PARTENERI
PARTENERI MEDIA
© INTERFERENCES International Theater Festival 2014 is courtesy of Hungarian Theater Cluj - Copyright 2014