Durata: 1h 50'
Spectacol în limba română cu subtitrare în limbile maghiară și engleză.
Vizionare gratuită până pe 29 nov., ora 12.00.
Recomandat persoanelor peste 12 ani!
Traducerea în limba română de: Vlad Russo, Vlad Zografi
Bérenger: Romeo Ioan
Jean: Ion Rizea
Daisy: Claudia Ieremia
Dudard, Domnul Bătrân: Cristian Szekeres
Gospodina, Doamna Boeuf: Ana Maria Ojocaru
Băcăneasa, Soţia Domnului Jean: Ana Maria Pandele Andone
Chelneriţa: Roberta Popa
Logicianul: Matei Chioariu
Botard: Cătălin Ursu
Patronul Cafenelei, Domnul Jean: Doru Iosif
Băcanul, Pompierul: Benone Viziteu
Domnul Papillon: Costa Tovarnisky
Dirijorul: Judit Reinhardt
Rinocerii: Laura Avarvari, Bogdan Spiridon, Andrei Chifu, Andrei Zgăbaia, Claudiu Patcău, Claudiu Surmei, Darius Zet, Marin Lupanciuc, Paul Vesa
Regia: GÁBOR TOMPA
Decorul: Helmut Stürmer
Costumele: Carmencita Brojboiu
Muzica: Vasile Șirli
Coregrafia: Florin Fieroiu
Măști: Ilona Varga
Video design: Sebastian Hamburger
„Bérenger, este un om oarecare, trăiește într-un loc care poate fi oriunde și, începând cu secolul al XX-lea, oricând. Povestea lui începe atunci când orașul este lovit de o nouă epidemie: oamenii se transformă în rinoceri. Pentru unii e o înclinație naturală, acceptată cu fascinație, pentru alții, o alegere, iar pentru foarte puțini – o respingere categorică. Bérenger va duce o luptă donquijot-escă cu forța brută care îi invadează și îi transformă ireversibil viața. Pe Bérenger – la fel ca pe Eugène Ionesco – nu violența acțiunilor îl marchează cel mai mult, ci violența schimbării celor din jurul lui, brusca și agresiva lor ideologizare, teribila capacitate de autoanihilare a istoriei personale și a liberului-arbitru. În fața acestui zid, spiritul uman pare neputincios. Dar, după ce pierde totul, lui Bérenger îi rămâne acel lucru imposibil de răpit (deși istoria ne învață cum dictaturile mai vechi și mai noi s-au străduit din răsputeri): gândirea. A chestiona realitatea, a pune evidența sub semnul întrebării, a refuza încolonarea atunci când direcția e greșită – acestea sunt acțiunile care dinamitează rinocerul din noi. Dubiul ne face umani.”
Codruța Popov
Gábor Tompa a debutat ca regizor în 1981, a studiat la Academia de Teatru și Film din București, fiind studentul lui Liviu Ciulei, Mihai Dimiu și al Cătălinei Buzoianu, personalităţi remarcante ale reputatei şcoli româneşti de regie. În 1990, a fost numit director general şi prim-regizor al Teatrului Maghiar de Stat Cluj.
A fost fondatorul Facultăţii de Teatru clujene, unde a predat regie din 1991. A predat, de asemenea, la Limoges la Académie Théâtrale de L'Union, la Freiburg Schauspielschule, la Universitatea Brunel din Londra și la Institutul de Teatru din Barcelona. A montat peste 80 de spectacole în România și peste 80 de spectacole în străinătate - Franța, Germania, Spania, Marea Britanie, Austria, Ungaria, Irlanda, Canada, Serbia, Cehia, Slovenia, Statele Unite și Coreea de Sud. A fost distins cu numeroase premii, printre care de șase ori Cel mai bun regizor al anului (România), premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol al anului pentru Stația de autobuz (1989) și pentru Trei surori (2009). În 2002 a fost distins cu Premiul de excelență acordat de UNITER. Filmul său, Apărarea chineză a câștigat, în 1999, premiul Best First Feature Award la Festivalul Internațional de Film din Salerno, Italia, și a fost selecționat în programul oficial al Berlin International Film Festival.
Gábor Tompa a scris numeroase volume de poezie şi estetică teatrală, cum ar fi A hűtlen színház. Esszé a rendezésről (Teatrul infidel – eseuri), Ed. Kriterion, Bucureşti, 1987; Óra, árnyékok (Ceas, umbre) – poezii, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1989; A késdöfés gyöngédsége (Tandrețea loviturii de cuțit) – eseuri, Ed. Komp- Press, Cluj, 1995; Aki nem én (Cel ce nu sunt eu) – poezii, Ed. Mentor, Târgu- Mureş, 1995; Készenlét (Stare de veghe) – poezii, Ed. Héttorony, Budapesta, 1990; Lidércbánya – poeme, Ed. Pallas Akadémia, Miercurea-Ciuc, 2004; Címke-függöny. Tompa Gábor színházi magánszótára (mic dicţionar de expresii teatrale proprii), Ed. Bookart, Miercurea-Ciuc, 2010.
A fost membru individual al Uniunii Teatrelor din Europa din 2006 până în 2008, anul aderării Teatrului Maghiar de Stat Cluj la UTE. Între 2007 și 2019 a fost director de program al Facultății de Regie la Universitatea California din San Diego. Din mai 2018 este președintele Uniunii Teatrelor din Europa.
Spectacol plăcut de Radio Guerrilla!
