Shakespeare: NEGUȚĂTORUL DIN VENEȚIA

3h cu pauză

Antonio: Gábor Viola / Zsolt Bogdán
Bassanio: Balázs Bodolai
Gratiano: Ervin Szűcs
Salarino: Loránd Farkas
Solanio: Szabolcs Balla
Lorenzo: Péter Árus
Shylock: Zsolt Bogdán / Gábor Viola
Jessica: Éva Imre
Portia / Baltazar, jurist: Enikő Györgyjakab / Andrea Vindis
Nerissa /Secretarul lui Baltazar: Csilla Albert
Stephano: Alpár Fogarasi
Lancelot Gobbo: Csaba Marosán
Moș Gobbo: Attila Orbán
Tubal: Róbert Laczkó Vass
Prințul Marocului: Loránd Váta
Prințul de Aragon: Ferenc Sinkó / Paco Alfonsín
Gărzile Prințului Marocului: Melinda Kántor, Andrea Vindis / Enikő Györgyjakab
Prințul: Áron Dimény
Alte roluri: Melinda Kántor, János Platz

Regia: GÁBOR TOMPA
Scenografia: Dragoș Buhagiar
Dramaturgia: András Visky
Asistent de regie: Botond Nagy, Emőke Veres
Video: András Rancz
Light design: László Erőss
Asistent costume: Gyopár Bocskai
Muzică live: Farkas Loránd, Balla Szabolcs, Szűcs Ervin
Mișcarea scenică: Enikő Györgyjakab, Paco Alfonsín
Vorbirea scenică: Márta Papp
Regia tehnică: Emőke Veres, Réka Zongor

Spectacolul se desfăşoară într-o lume rece, cu tehnologie modernă, unde, în contrast, pasiunile sunt enorme. Pasiuni care înseamnă, în primul rând, narcisism şi egoism. În același timp, aceste personaje sunt, de asemenea, prizonieri ai unor situaţii.
Aici nimeni nu alege să renunţe la tot, sau să spună ca nu este interesat de bani. Toți acționează în conformitate cu propriul interes, totul fiind manipulat de către o reţea complexă de interese și alianțe. Desigur, fiecare personaj are emoţii puternice, sincere, are parte de sex, iubire, erotism. Dar personajele nu decid în funcţie de asta. Ei cred doar temporar că aceste lucruri sunt mai importante. Egoismul și interesul propriu intervin în toate deciziile luate. Dacă reflectăm asupra acestei idei, putem crea un teatru de o cruzime teribilă. Desigur, cu elemente proprii comediei, cu situații comice, dar în esenţă o goană lacomă, plină de cruzime, după „nemurire”, supravieţuire sau fericire.
Neguţătorul din Veneţia este o comedie despre lupta voios dizolvată dintre Cămătărie și Prietenie, Răzbunare și Iertare, Disarmonie și Armonie. (...) Poveste, comedie întunecată, pildă morală sau comedia dell'arte? Materia primă a fost colectată în mod inconștient în persoana lui Shakespeare, doar maestrul de scenă care îmbină situaţii este conștient. Însă, meseriaşul este, totodată, poet, iar materia primă vrăjită reflectă deplinătatea vieții, chiar şi atunci când nu doreşte să o luăm prea în serios.