Aceasta nu este pur și simplu un spectacol bazat pe textele lui Gogol, aceasta este o expediție a Teatrului Sfumato în lumea unui autor. La orizontul căutării noastre, se întrezărește silueta fantasmagorică a lui Gogol, înfășurat în paltonul celebru, pășind timid în vârful picioarelor pe marele bulevard Nevski Prospekt – o gigantică manifestare a Imperiului, locul prin care Sankt Petersburgul mărșăluiește zi de zi. Acel oraș fantomă, acel proiect țicnit, inspirat de imaginea Ierusalimului ceresc, este închipuit de Gogol ca fiind sălașul demonilor. Personajele lui Gogol trăiesc printre ei – fiecare fiind un duplicat al sinelui însuși, o expresie a propriilor temeri, dorințe și dezamăgiri. (...) În carusel, mișcarea excentrică a „mecanicii divine” și orice urmă a actului uman produc, în luna iunie, efectul de licurici: sclipirea. Miliarde de clipiri scriu în întuneric o propoziție a providenței, o propoziție nearticulată. Geniul lui Gogol ne eliberează sensibilitatea de paradoxuri și ne pregătește pentru iluminări fantasmagorice. Succesul este considerat o formă de moarte, iar eșecul o șansă pentru înviere. Altfel, cum am putea înțelege ființa umană care luptă pentru fericire și fuge de ea când, în cele din urmă, o găsește?