Thomas Bernhard: VATERLAND

Vaterland are ca punct de pornire scrierile lui Thomas Bernhard și abordează problema coexistenţei cu păcatele trecutului istoric. Spectacolul a fost scris în spiritul cvartetelor de coarde ale lui Bartók și este bazat pe lucrarea parţial citată în piesă, Die Italiener.

În vechiul conac austriac domnește o atmosferă tensionată. Printre cei care sosesc la înmormântarea tatălui care și-a curmat viața, există persoane care doresc să scape de atmosfera apăsătoare din casă pentru a ieși la o gură de aer curat. Cu toate acestea, în luminişul din spatele serei – înconjurat de o vegetație sălbatică – se află un petec de iarbă vizibil mai deschis la culoare. Sunt contururile unei gropi comune din timpul războiului, amintire întipărită adânc în memoria familiei. „Necazul” și „oribilul serviciu funerar” de mai apoi scot totul la suprafață. Pe măsură ce se aliniază lângă catafalc, rudele încep să-l vorbească de rău pe tatăl decedat și casa părintească. Este imposibil să scapi de amintirea copleșitoare a vocilor victimelor îngropate.

„Nici măcar nu m-am putut gândi la întâlnirea cu ei, prietenii de-o viaţă ai tatălui meu, așa cum îi numea el, de care – după cum am aflat după război – îl legau cele mai strânse pietenii, deși știa că sunt informatori și ucigași. Cunoscând pe deplin aceste fapte, el le-a oferit adăpost, hrană și tot ce au avut nevoie până la depășirea dificultăților – așa cum a formulat chiar tata. [...] Trebuia să îi accept pe acești oameni, nu aveam de ales. Pe aceşti aşa-numiţi compatrioți ai mei, acești național-socialiști decorați de regimul sângeros. Mă gândeam că va trebui să le strâng mâinile acestor lideri secreți și nu voi putea să-i împiedic să stea în primul rând la ceremonia de înmormântare.”

Thomas Bernhard: Extincția