Bilet onlinePrecum nisipul care curge într-o clepsidră,
așa se pliază muzica în muzică.
În noaptea asta din colți de lup făcută, sunt tristă.
Muzica se pliază în muzică precum vocea mea se pliază în vocile mele.
Alejandra Pizarnik
Noua înregistrare fascinantă a lui Lucian Ban a unor improvizații pentru pian solo, Ways of Disappearing, înregistrată în Transilvania sa natală, în superba Sală Barocă din Timișoara, în mai 2021, în mijlocul unei lumi care stătea în loc, reprezintă o augmentare temerară a genului și este o declarație puternică și fără compromisuri în cazul primului său album solo fără acompaniament. Coprodus împreună cu vechiul său colaborator, violistul Mat Maneri, și lansat de Sunnyside Records, albumul prezintă 14 piese și improvizații inclusiv versiuni emoționante ale lui Lucian pornind de la două standarde moderne de jazz, semnate de Annette Peacock și Carla Bley.
Ways of Disappearing a fost rapid întâmpinat de recenzii elogioase și aprecieri critice în The Wall Street Journal, Downbeat Magazine, New York City Jazz Record, și a prilejuit turnee în Statele Unite ale Americii și Europa.
Discutând despre albumul său de pian solo, Ban spune că „nu există o diferență reală între improvizație și compoziție” și că, dacă "structura (adică tradiția) poate fi învățată, libertatea este mai mult un instinct", muzicianul improvizator trebuie să pună întrebări muzicale și, mai ales atunci când improvizează solo, să le răspundă în actul interpretării. Studiul său asupra tradiției jazz-ului l-a făcut pe Ban să se dedice în mod special pianiștilor radicali care abordează pianul în moduri stilistice unice: „Întotdeauna m-am simțit mai apropiat de o linie de pianiști de jazz pe care îi consider a fi radicali, cum ar fi Ellington, Monk, Paul Bley, Keith Jarrett, Andrew Hill și câțiva alții care au contestat modalitățile în care pianul poate fi cântat atât în grup, cât și solo... pentru mine, ei au împins limbajul dincolo de granițele sale definite”. După zeci de ani de gestație, Ways of Disappearing se prezintă drept o contribuție semnificativă adusă artei pianului solo de jazz și arată cât de inspirat poate fi Ban în acest moment, făcând muzică din eter și, așa cum spune Downbeat în descrierea muzicii sale, „făcând artă personală care se resimte ca fiind universală”.
