Durata: 1h 24'
Spectacol în limba esperanto cu subtitrare în limbile maghiară, română, engleză.
Vizionare gratuită pănâ pe 21 nov., ora 20.00.
Recomandat persoanelor peste 12 ani!
https://www.narodni-divadlo.cz/en/show/sternenhoch-opera-1520268
Sternenhoch: Serghei Kostov
Helga: Vanda Šípová
Tatăl lui Helga: Luděk Vele
Iubitul lui Helga: Jiří Hájek
Kuhmist: Tereza Marečková
Muzică: Ivan Acher
Text: Ivan Acher
Dirijor: Petr Kofroň
Regizor: Michal Dočekal
Scenografie: Marek Cpin
Costume: Eva Jiřikovská
Lighting designer: Ondřej Kyncl
Coregraf: Lenka Vagnerová
Dramaturg: Beno Blachut
Design sunet: Eva Hamouzová
Ţiteră: Michal Müller
Contrafagot: Lukáš Svoboda
Vioară, violă: Tereza Marečková
Limbajul universal al muzicii întâlnește limbajul internațional al esperanto-ului în această operă de debut semnat de Ivan Acher. Tâmplarul, lucrătorul forestier, designerul și compozitorul au amestecat în mod inteligent muzica electroacustică și cea contemporană pentru a da viață romanului expresionist al lui Ladislav Klima, Suferințele prințului Sternenhoch. Prins într-o căsătorie abuzivă, un prinț german bogat caută disperat o ieșire din situaţia creată. Dar ceea ce pare a fi calea salvării se transformă în curând în drumul spre iad.
„Am vrut să fac o operă universală, intercalată cu elemente de electronică și electroacustică care să-mi permită să folosesc propriile mele invenţii, iar pe de altă parte care îmi oferă ocazia de a prezenta anumite instrumente care au un timbru neobișnuit și original. Am folosit contrafagotul, drept instrument de bas, care nu numai completează spectrul instrumentelor, dar reprezintă și întreaga linie de bas. Instrumentul este unul eficient şi din punct de vedere ritmic. Poate înlocui toate sursele vocii de bas, de altfel necesare în procesul orchestraţiei. Ca instrument spectral cu coarde cu abilitate de atac, am folosit ţitera, deoarece datorită tabelei sale de sunet, are un efect de cor amplu. Prin acest efect de cor, această reverberație necontrolată creată în mod natural de celelalte corzi care nu sunt active, un singur instrument poate produce un sunet puternic și compact. Am cooptat-o și pe Tereza Marečková, care arată minunat cu sau fără vioară și cântă atât la vioară, cât și la violă. Tereza a înregistrat toate fundalurile sonore ale segmentelor în care sunt folosite instrumente cu coarde, de la violoncel la vioară. Din punct de vedere vizual, aceste instrumente sunt şi foarte interesante, de aceea le-am scos din fosă. Instrumentele precum ţitera sau contrafagotul nu sunt văzute des. Partea interesantă a acestei opere este că, din punct de vedere muzical, este un gen inclasificabil, iar în ciuda faptului că este cincizeci la sută construit în baza timbrelor industriale și sonore, combinate cu o melodie continuă de voci în esperanto, creează o energie remarcabilă, care face ca oamenii să răspundă foarte pozitiv la auzul ei. Am mai lucrat cu esperanto. Este un limbaj foarte melodios. Esperanto poate înlocui măreția emisiei bel canto și ne-a permis să parodiăm opera din secolul al XIX-lea, care a fost şi intenția noastră. Pe de altă parte, nu am vrut să ridiculizăm nimic, este doar abordarea tradițională folosită de Klíma: o călătorie de la formele joase la cele înalte, o căutare a frumuseții, în toate spectrele sale. Limba esperanto s-a dovedit a funcționa bine, cu o singură excepție. Este extrem de dificil pentru actorii care nu au mai vorbit-o până acum să învețe o operă de o oră și jumătate, în esperanto. Cu cei cinci actori ai noștri, dintre care unii nu părăsesc deloc scena, piesa înseamnă a cânta în esperanto continuu timp de aproape o oră. Acesta este singurul mic defect al frumuseții limbii esperanto.
În rest, este un limbaj grozav, eliberând creierul de sarcina informativității în limba operelor, lăsând totul să curgă liber, muzical. Fie înveți singur tot ce este important, fie, dacă nu ești bun la adaptarea detectoarelor tale la acțiunea de pe scenă, poți folosi oricând subtitrarea.
Astfel se respectă originalul și nimănui nu i-ar lipsi nimic. Întotdeauna avem de ales."
Michal Dočekal
Ivan Acher
Tâmplar, lucrător forestier, designer, muzician și compozitor, Ivan Acher amestecă în mod firesc muzica electroacustică cu cea contemporană. El a fondat WCAAM, un centru de recalificare a muzicienilor instruiți pentru a deveni amatori. În calitate de compozitor și interpret, a participat la proiectul VRRM al lui Vladimír Václavek și la Autopilote/Pilotul automat al lui Pavel Fajt, apărând în mod regulat pe scenă împreună cu mini-big band-ul NUO jazz all-stars. Căutător al soluțiilor eclectice şi surprinzătoare, el a folosit instrumente muzicale și non-muzicale, pe care le fabrică el însuși. Din 2002, a colaborat la crearea, respectiv, a compus aproximativ 20 de piese pentru Agon Orchestra, specializată în muzică contemporană. Compozițiile lui Acher au fost interpretate la festivaluri de muzică clasică din Praga (Primăvara pragheză), Hamburg, Viena, Bratislava, Budapesta, Viena și alte orașe. Până în prezent, el a compus muzică pentru peste 150 de producții dramatice şi de dans apreciate în Republica Cehă, și în străinătate. A fost nominalizat la Premiul Criticilor din Cehia, Premiul Alfred Radok, Leul Cehesc şi premiile Dosky. A colaborat în primul rând cu legendarul Teatru de Comedie din Praga (producțiile lui Dušan Pařízek Kvartet Antiklimax, The Trial; piesele lui David Jařab The Sufferings of Prince Sternenhoch, Weissenstein, Heart of Darkness) și Trupa Lenka Vagnerová (spectacolul ei de dans La Loba, care a primit premiul Herald Angel Award la festivalul Edinburgh Fringe; Riders, Gossip și alte producții). Mai mult, a compus muzică pentru mai multe producții ale Teatrelor Naționale din Praga și Brno, precum și pentru alte scene ceheşti, slovace și internaționale. Ivan Acher a scris muzica de film a zeci de lungmetraje și documentare. De asemenea, a creat proiecții cinematografice pentru proiecte teatrale (Magor's Summa, The Trial, Heart of Darkness, etc.), cicluri de fotografii (Călătoriile lui Gulliver, bărbații și tinerii lor etc.) și trei volume de poeme.
Michal Dočekal s-a născut în 1965, la Praga. A studiat regia la DAMU din Praga, după care a plecat într-o călătorie de studii la University of London, Queen Mary și Westfield College. În perioada 1991-1994 a fost unul dintre regizorii companiei Kašpar, iar între anii 1994-2002 a fost directorul artistic al Komedie Theatre din Praga (numit în 1996 Teatrul Anului). Între 2002- 2015 a ocupat funcția de director artistic al Teatrului Național din Praga. În 2011, a fost ales membru al consiliului de administrație al UTE, devenind președintele organizaţiei în anul 2015. Din 2018, este directorul artistic al Prague City Theatres.
Regizează frecvent în străinătate (Vígszínház din Budapesta, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Teatrul Bulandra din București, Teatrul Aréna din Bratislava și Teatrul Național Slovac). Producțiile sale au primit multiple premii și au fost invitate la festivaluri internaționale de prestigiu, printre care amintim Divadlo la Pilsen, POSZT de la Pécs, Interferențe la Cluj, Festivalul Teatrelor Naționale de la Varșovia, MESS la Sarajevo, Festivalul Iberoamericano de Teatro din Bogota etc.
Festivaluri:
Secțiunea de concurs a celei de-a 57-a ediţie a Festivalui Internațional de Televiziune Golden Prague 2020
Premii:
Producția anului 2018 la Divadelní noviny /Ziarul Teatrului / sondaj; Muzica anului 2018 la Premiile criticilor de teatru 2018
